Category: Blog

21/09/2017

Eu, el, ea, noi cei de aici, voi cei de pretutindeni…noi studenții de la medicină, noi cei care am început un nou drum…cu toții ne întrebăm: sunt pregătit? pot face față unui an mult mai greu decât precedentul? Și stăm și medităm…îndelung…căutăm argumente pentru a ne oferi nouă înșine răspunsuri motivate…și apoi te auzi vorbind cu tine însăși, cu sufletul tău: “teoretic” da, “teoretic” ar trebui sa fie astfel, experiența va fi cea care va conta, mult, foarte mult, cea care ar trebui să vină în sprijinul meu! Dar subconștientul tău te obligă să rostești și cuvântul „practic”și atunci apare momentul de ezitare, momentul în care, deși ești pregătit sufletește pentru viitor, teama de necunoscut te copleșește din nou, exact ca la începutul acestei povești cu studenția. Pentru că zi de zi, an de an, simți că parcurgi volume întregi din povestea care îți este scrisă dar niciodată nu pui punct (cel puțin ca student medicinist)! Și tocmai datorită acestui fapt, ți-e frică ție, tu cel ce ești în situația mea și tu cel care citești aceste rânduri, de propriile tale forțe. Personal, scriind acestea, îmi ofer o parte din suflet și din gând doar ca tu să înțelegi că viața de medicinist te obligă în

Posted in Blog, MD, Timisoara by Andrei Urîtu
21/09/2017

Închide ochii. Respiră pe nas, expiră pe gură. Deschide-i din nou şi uită-te în oglindă. Cearcănele sunt tot acolo, pe aragaz ibricul de cafea ţi se pare ciudat că stă gol, în aşteptare. Oftezi, îţi iei din nou costumul şi halatul şi te îndrepţi spre spital. Primul an e frumos şi de coşmar în acelaşi timp, din toate punctele de vedere. Prima sesiune mai e cum mai e, dar ai grijă că timpul e o capcană. După acea primă sesiune totul se scurge mult prea repede, informaţia tot vine, dar nervii tăi, somnul tău şi, în mare parte sănătatea ta fizică şi psihică se cam duc. Ajungi în a doua sesiune, iar apoi, după o săptămână de vacanţă (aşa, cel puţin, se întâmplă la Iaşi) o iei de la capăt cu sesiunile de restanţe şi măriri. După aceea, nici nu apuci să-ţi tragi bine sufletul, că trebuie să te apuci de practica de vară. O să încep prin a spune NU o neglijaţi. Nu vă luaţi parafele fără să mergeţi măcar o săptămână prin spitale, căci merită. Da, ştiu, vrei să dormi, să pleci la mare în iulie, ca un om normal, apoi vin toate festivalele alea faine de muzică, ba la mare, ba la Cluj, ba la Bucureşti şi vrei şi tu, dar tu nu poţi, căci eşti student la Medicină. Poţi, dar doar combinând utilul cu plăcutul. E mişto în spital. Pe lângă toată durerea, suferinţa, mirosurile neplăcute sau varietatea de pacienţi mai mult sau mai puţin prieteni cu apa, e mişto. Eşti în sfârşit în

Posted in Blog, General, Iasi, MG, Uncategorized by Denisa Grigoras
17/09/2017

Ești boboc entuziasmat și abia aștepți să începi facultatea. Ești curios să afli dacă e chiar atât de mult și de greu să studiezi medicina. Din cauza elanului de la începutul anului ai impresia că tu nu vei avea probleme cu învățatul, că sigur nu e atât de greu cum se spune. Îți cumperi și un Papilian înainte să înceapă facultatea și îl răsfoiești liniștit și curios. Parcă abia aștepți să ai ceva de învățat de acolo, să te confrunți tu, personal, cu informațiile din cartea aia supranumită ,,biblia primului an”. Dar tot elanul, curiozitatea și entuziasmul mor atunci când ți se spune că pentru următoarea ședință de lucrări practice ai de pregătit aproximativ de 20 de pagini. Și o pagină îți mănâncă cel puțin zece minute din viața ta. În total 200 de minute. Adică două ore și 40 de minute doar ca să citești și să înțelegi lecția. Și apoi să realizezi că nu mai știi mai nimic. Și de atunci începi să te îndoiești de tine, să te cuprindă teama că, probabil, nu ai o memorie atât de bună pe cât credeai, că e posibil să nu îți iei acest examen, că, poate, medicina nu este pentru tine. Nu are rost să încerci să te ascunzi sau să o ignori: anul unu, mai ales primul semestru de medicină, se învârte în jurul anatomiei. Poate nu toți ați trăit/nu veți trăi o experiență asemănătoare, dar pentru mine și alți colegi a fost exact așa. A fost materia pe care am displăcut-o cel mai mult în primul

Posted in Blog, Cluj by Deni Han | Tags: , , , ,
16/09/2017

A trecut un an de când am publicat primul meu articol pe Blog de Mediciniști. A trecut un an, iar experiențele pe care le-am acumulat au clădit, încet dar sigur, cu sudoare pe de-a locuri, o bază solidă în ceea ce privește viziunea despre viață prin ochii unui student la medicină. Poate că din când în când tindem să devenim mai filozofi decât Nietzsche sau poate că suntem prea entuziasmați din fire, însă ne scuzăm și ne înclinăm scoțându-ne pălăria în fața celor ce evidențiază ceea ce nu e bine în ceea ce facem, mulțumindu-vă tuturor. Din fire sunt o persoană mai melancolică, identificându-mă cu curente care tind spre gândire, îndreptându-mă nu de puține ori spre a-mi pune întrebări. Trebuie să mărturisesc că în anul I petrecut la medicină în Timișoara mi-am pus mai multe întrebări decât rânduri citite la anatomie și așa mai departe. Poate ca medicina în esență îți deschide orizontul. Poate că medicina, pentru unii, este filozofia de viață. Sau poate că studiind omul, te regăsești pe tine, te înțelegi, te deschizi față de necunoscut. Nosce te ipsum

Așa că nu ezita să-ți pui întrebări, căci în fond, nu există întrebări greșite. Nu mă număr printre cei străluciți și nu pot decât să-mi exprim totala admirație pentru colegii mei care dovedesc faptul că a studia nu este decât o formă de

Posted in Blog, General, MG, Timisoara by Alexandru Sturm
14/09/2017

Ce înseamnă vacanța unui student medicinist? Cel puțin pentru cei care au terminat anul 1, aș putea spune că înseamnă destul de mult timp liber, aproape 2 luni până în luna septembrie, când încep restanțele/măririle. La București practica de vară nu e obligatorie pentru cei care trec în anul 2, spre deosebire de alte centre universitare, care fac inclusiv gărzi în timpul anului, dar din dorința de a vedea mai multe, dincolo de teancuri întregi de cărți, am hotărât să merg măcar pentru câteva zile pe secția de urgențe a orașului meu natal. A fost destul de simplu să fiu acceptată, am scris o cerere care a fost preluată de o doamnă asistentă și eram gata să încep. Bineînteles, a doua zi la ora 8 eram în spital, ca să pot cunoaște personalul disponibil, să mă acomodez cu mediul, să nu ratez vreo super-urgență la primele ore ale dimineții..Am fost luată în primire de șeful de secție, care m-a invitat să mă schimb în camera de gardă a medicilor cu mesajul că pentru el noi suntem egali, din momentul în care devenim studenți la medicină suntem colegi care au doar ce se învăța unul pe celălalt. Oare câți medici există sau ați întâlnit dispuși să nu vă trateze cu superioritate, ba chiar de la egal la egal? Primele ore ale dimineții nu au fost însoțite de evenimente speciale, pur și simplu m-am plimbat dintr-un compartiment în altul, de la urgențe majore la minore, de la triaj la sala de

Posted in Blog, Bucuresti by Diana Neculau
06/09/2017

Astăzi este despre alegeri. Alegeri făcute cu o trainică motivație în spate, cu o bază solidă de încurajări, cu mulțimi de oameni veseli foc pentru că acel copil deștept din familie s-a hotărât să dea la Medicină, cu susținere morală (și financiară) pe măsura tuturor așteptărilor, cu felicitări, flori și ciocolată atunci când radiezi de fericire, proaspăt admis fiind la facultatea pentru care ai muncit atât de mult. Ei bine, dragi cititori, dacă ar fi așa perfect, ceea ce trăim nu s-ar mai fi numit viață, ci Rai. Nu bag mâna-n foc susținând răspicat și tare că viața tuturor mediciniștilor are aceeași culoare, însă vă pot povesti câte ceva din nuanța mea. În vizită la bunica mea fiind, petrec câteva minute stând la discuții cu fiul ei, unchiul meu muncind în cu totul alt domeniu care nu are legătură cu medicina. De departe cel mai slab susținător al meu, îi ascult a nu știu câta oară, pledoaria despre cât de rău am putut alege să mă înham la o astfel de viață dificilă. Își exprimă ferm, ca întotdeauna, opinia cum că nu știu în ce mă bag, mă arunc singură cu capul în problme, că îmi pun sănătatea, familia și liniștea interioară la bătaie pentru ”niște nerecunoscători cu gura mare” pe care oricât m-aș strădui să-i tratez, nu o să-i mulțumesc vreodată. De asemenea, ”sunt mulți alți isteți care învârtesc 2-3 afaceri și câștigă mult mai mulți bani” decât mine, fără să fie nevoiți să

Posted in Blog, Cluj, MG by Diana Santionean | Tags: , , , , , , , ,
02/09/2017

Cred că unul din cele mai interesante proiecte la care am aplicat este Leaders Explore. Mă ajută să mă autocunosc și să îmi depășesc limitele, dar, cel mai important, mă formează pentru viitor. Mai mult decât atât, mă ajută să îmi descopăr abilitățile și mă pune în situații în care trebuie să le folosesc. Pe scurt, îmi testează capacitățile. Am ajuns la cea de a treia sesiune a programului ce presupune să facem practică în mai multe domenii, iar una din oportunitățile prezentate a fost oferită de domnul dr. Dumitrescu Romeo, medic primar la Spitalul Județean de Urgență din Reșița, secția chirurgie generală. Având în vedere că eu îmi doresc o carieră în chirurgie, nici nu am stat pe gânduri și am acceptat. Mi s-au oferit două zile în care să învăț ce înseamnă de fapt să fii chirurg – două zile în care m-am trezit la 5:30, în care am cunoscut tot felul de pacienți, în care lucrurile nu erau atât de roz pe cum îmi imaginam. După ce a sunat alarma, mi-am făcut rapid o cafea și m-am îndreptat către spital. Când am ajuns în cabinetul medicului, mi-am luat halatul pe mine și am început treaba. Prima dată, am mers în sala de tratamente pentru a verifica evoluția și modul cum răspund pacienții la ulterioarele operații

Posted in Blog by Amalia Danciu | Tags: ,
28/08/2017

Vor veni momente în care sigur vei simți că nu ești de ajuns, că n-ai făcut destul chiar dacă ți-ai luat examenele cu brio, chiar dacă le-ai luat pe bune. Vor veni când nu te aștepți și cu siguranță că te vor durea. Poate nu la fel de tare când într-o zi de practică va veni o urgență și în ciuda faptului că citiseși la un moment dat despre patologia respectivă tu nu vei ști ce să faci, pentru că poate vor fi alții acolo să știe ce să facă. Poate nu la fel de tare când te vor suna rudele să te întrebe disperate ceva pentru că ești printre puținii în care teoretic ar putea să aibă încredere. Poate nu la fel de tare nici măcar atunci când moare un străin în fața și lipsa totală de experiență te va „ajuta” să gestionezi în mod mediocru cazul. Oricum, tu ai făcut tot ce ai putut îți spui și… să știi că ai dreptate. Mai bine decât nimic, nu? Te va durea atunci când poate vei avea un bunic în agonie, fie el și caz paliativ, care vrea să moară acasă cu demnitate, dar care e măcinat de deshidratare, febră, dureri, iar tu, chiar dacă vei ști teoria nu vei reuși să-i pui nenorocita aia de branulă pentru că venele-i sunt mult prea friabile pentru minima ta experiență (asta dacă ai o minimă experiență, că poate sesiunea a fost atât de stresantă încât poate ai avut nevoie de o vacanță de 3 luni, în fiecare an). Măcar știi ce-ar trebui să-i dai ca să se simtă mai bine… poate o să te facă

Posted in Blog, General, MD, Timisoara by Codrin Tocut
23/08/2017

Cu suflet...pentru ”stoma”

[…]

Familie: -De ce ai ales să urmezi medicina dentară? A fi medic dentist presupune, pe lângă un efort material susținut de-a lungul anilor de studiu, capacitatea de a crea din medicină artă, disponibilitatea și harul de a reda pacientului dorința de a zâmbi din nou. Nu crezi că astfel de însușiri presupun o vocație aparte și că îndemânarea ta ar trebui să fie una ieșită din comun? Prieteni: -De ce ai ales un domeniu medical cu o arie de selecție mai restrânsă comparativ cu medicina generală? A fi medic stomatolog necesită o intensă pregătire teoretică dar mai ales o importantă experiență în practica medicală!! Ești conștient de sacrificiile pe care urmează să le faci? Rude: -Ești conștient de faptul că medicina dentară este la ora actuală o revoluție și că acest aspect presupune o informare și o ed

Posted in Blog, MD, Timisoara by Andrei Urîtu
11/08/2017

În mintea fiecărui liceean, apare la un moment dat întrebarea „bun, mai un an – doi și termin, dar după ce fac?”. De obicei, aceste gânduri apar prin clasa a XI-a datorită (sau din cauza) simulărilor care până și pe mine mă cam sperie. Dacă după un anumit timp de gândire te-ai hotărât că vrei să aplici la o Facultate de Medicină, în continuarea articolul vei găsi câteva idei venite din partea mea, o viitoare medicinistă – la fel ca tine, despre cum să te pregătești pentru acest drum.

  • Construiește o bază solidă de cunoștințe.

Imaginează-ți că succesul tău (intrarea la Medicină) este exact ca o casă. Astfel, ai nevoie de o bază solidă peste care să construiești. Din punctul meu de vedere, aceasta este reprezentată de biologie și chimie. Dacă te pasionează cele două materii, atunci axează-te pe ele, învață și citește cât de mult poți, iar reușita ta e garantată. Pentru ca această fundație să reziste tuturor cunoștințelor care vor urma în timpul facultății, atrenează-ți creierul și învață, învață, învață.

  • Găsește-ți propriul stil de învățare.

Deoarece oamenii comunică prin căi

Posted in Blog by Amalia Danciu | Tags: ,