Category: General

09/06/2017

Malcom Gladwell spunea în minunata sa carte Excepționalii că pentru a fi expert într-un anumit domeniu trebuie să-ți petreci 10.000 de ore exersând, invățând, muncind. Am ajuns să fiu de-acord cu el, însă procesul nu este chiar ușor. Am pornit pe un drum nou de zeci sau poate sute de ori în diferite domenii ale vieții și m-am lovit de multe lucruri care mi se păreau la un moment dat dificile: vorbitul în public, fobia de sânge, facultatea, schimbarea continuă a lucrurilor, legea a doua a termodinamicii. Sunt câteva dintre ele. Cert este că totul este un proces, iar toate probleme cu care te confrunți, toate sursele care îți generează frustrare îți sunt aruncate în față pentru că Divinitatea, sau Universul, sau Soarta, sau ce-o fi, pentru nihiliști hai s-o numim Propria Neputință vrea ca tu să înveți, să devii mai bun. Așa că primul (1) sfat pe care ți-l dau este să-ți îmbrățișezi lipsurile, cu condiția să muncești ca să le elimini. 2) E normal ca la început să-ți pară greu și foarte foarte inconfortabil, pentru că în sfârșit ai ieșit din zona de confort așa că în ciuda faptului că poate te simți “cel mai prost din curtea școlii” te sfătuiesc să fii mândru de tine că te-ai angajat pe drumul evoluției tale 3) Lucrurile valoroase se obțin greu. Cei care duc la final un proces de învățare știu că perseverența este

Posted in Blog, General by Codrin Tocut
07/06/2017

Încă avem facultate OFICIAL, dar pentru unii dintre noi zilele de învățat de dimineață până seara au început deja. 01:32 Ar trebui să scriu ceva despre ziua asta. Aproape că mi-am luat laptopul în brațe dar încă nu începuse de-adevăratelea. 08:00 Este timpul să te trezești!!! De unde.. 08:30 Voința a învins destul de repede legătura aproape indestructibilă dintre mine și pat. 09:00 M-am așezat foarte entuziasmată și motivată la birou. Deschid cartea(știam deja cât e de mare) și m-am gândit să mă mai uit o dată la ultima pagină. 392. TREI-SUTE-NOUĂZECI-ȘI-DOI. Examen? Luni. Facultate încă? Da. Calcule: 100 și ceva de pagini pe zi, cu puțin noroc, dacă o să țin cartea sub cap când și dacă voi dormi, se face osmoză între ea și creierul meu și voi deveni doctor în fiziologie. Sau poate transport activ?..E puțin cam mult împotriva gradientului de concentrație.. 12:00 Pagini citite-30. ÎN-VĂ-ȚA-TE pe bune. Încep să cred că nu îmi vor ieși calculele. Încep să mă pregătesc pentru facultate. 13:52 Îmi aduc aminte că am uitat să îmi iau pastila de memorie. Vedeți de ce trebuie să iau? 14:00 Laborator de anatomie. Formol, mult formol. Cam atât de mult încât am ținut ridicat peretele abdominal al unui material didactic, să se aerisească puțin(puțin mai mult). Plângem cu toții..Formolul e doar un pretext. 16:30 Iar am uitat de pastila de memorie. E cazul să o iau. 18:00 Reîncepem treaba cu

Posted in Blog, Bucuresti, General by Diana Neculau
30/05/2017

Există momente în viața noastră în care, fără să știm ce impact vor avea asupra noastră, cunoaștem Oameni. Deja știți despre ce vorbesc, nu? Am cunoscut și eu un astfel de Om. Cert este că fără el, nu aș fi fost unde sunt astăzi acum, nu aș fi avut putere sa trec peste momentele în care am simțit că nu mai pot, doar să nu îl dezamăgesc. Sau să o dezamăgesc, pentru că a fost vorba de o ea. Vă povesteam foarte pe scurt data trecută despre cum eu eram decisă la sfârșitul clasei a 8-a să urmez un profil de matematică-informatică, lucru pe care l-am și făcut până la un punct. Vă spun asta din nou ca să întelegeți cât de înverșunat este caracterul uman și prin câte trebuie să treacă pentru a-și întelege adevărata menire. Răspunsul la întrebarea pe care tocmai v-ați pus-o este NU. Încă nu știu care este a mea. Voi fi un viitor cercetător(pentru că trebuie înțeles că nu oricine termină medicina e obligat să o și practice în spitale sau clinici) sau un medic ce își ajută pacienții prin puterea bisturiului ori prin parafa pusă pe o rețetă? Am înțeles însă destul cât să știu că medicina e singura cale pentru mine, în orice formă ar fi ea. În momentul în care am decis că asta trebuie să fac, eram foarte sigură pe mine. Dar când am ajuns la clasa de științe ale naturii și am avut prima mea oră de biologie, pe care o detestam până atunci, încrederea mi-a fost puțin zdruncinată. Știți momentu

Posted in Blog, Bucuresti, General, MG by Diana Neculau
21/05/2017

Bună! Codrin aici. L-am rugat pe unul din prietenii mei buni care a fondat în Timișoara conceptul de Private Medschool Lessons, din dorința de a oferi o altfel de pregătire pentru admiterea la Medicină și cum experieța Leaders i-a schimbat viața, la fel cum a făcut și în cazul meu. Pentru început, ce este Leaders Experience și ce oferă ? Fundația LEADERS lansează Experience – accelerator pentru viața reală Fundația LEADERS lansează programul LEADERS Experience, bazat pe un concept inovator în leadership – acceleratorul de experiențe. Gândit ca un spațiu controlat în care poți testa situații de viață reale, acceleratorul reprezintă esența a peste 17 ani de experiență în domeniu, a peste 600 de absolvenți ai primei școli de leadership din România (#leadersschool), a sute de invitați inspiraționali și a zeci de idei devenite realitate. Programul lansat astăzi, 9 mai, a fost creat special pentru tineri cu vârste între 18 și 25 de ani ca un spațiu în care își pot testa și valida atuurile și abilitățile, pot lua decizii în cunoștință de cauză și pot face alegeri care îi reprezintă. De ce este momentul pentru LEADERS Experience? · Experimentezi în

Posted in Blog, Bucuresti, Cluj, Craiova, General, Iasi, MD, MG, Oradea, Timisoara by Codrin Tocut
16/05/2017

Mă iertați că nu am foarte mult timp să intru în detalii, așa că voi continua povestea pe scurt. Vreau doar să fie concluziile clare. Era vineri seara. Tocmai mâncasem ceva, îmi lăsasem vasele murdare pe masă, mi-am luat repede ceva pe mine și am pornit spre pub. Revenisem acasă de vreo trei săptămâni și aveam senzația că îmi crescuse un nou set de neuroni responsabili cu o anxietate ambiguă de fundal. Am ieșit din cămin și brusc am început să fiu invadat de gânduri ce-mi induceau ideea că modul în care viața mea decurge acum nu mai îmi aduce un strop de satisfacție. Era o senzație atât de apăsătoare încât simțeam parcă valuri de frică ce creșteau riscând să mă inunde. M-am oprit. Atunci am conștientizat că ceva nu este în regulă. Am reușit să mă detașez cumva de gândurile care nu se mai opreau ca să nu mă apuce o „panică de panică” și am urcat cu calm înapoi în cameră. Mi-am făcut repede curat ca să am un factor de stres în minus și-am început să explorez puțin starea pe care o aveam. I-am dat liber să-și facă de cap ca mai apoi să o pot analiza. Cel mai frapant mi se părea un lucru: am început toată pregătirea pentru Medicină înainte cu 10 luni de admitere. Asta înseamnă că tot drumul începuse acum aproximativ 5 ani și jumătate. Ei bine, îți spun cu mâna pe inimă că uitându-mă în urmă, aproape că n-am nimic notabil de menționat în primii trei ani și jumătate, pe niciun plan.

Posted in Blog, Bucuresti, Cluj, Craiova, General, Iasi, MD, MG, Oradea, Timisoara by Codrin Tocut
16/05/2017

Trebuie să recunosc că am ajuns într-un punct destul de urât la un moment dat și mi-am confundat starea foarte proastă de spirit cu faptul că s-au adunat prea multe. Nu cred că am mai trecut vreodată pe parcursul facultății printr-o asemenea fază, asta poate pentru că am fost (și încă sunt de fapt) pe o pantă ascendentă a timidului meu început de carieră medicală. Ca să înțelegeți mai bine, haideți să vă explic. Eram în a doua mea bursă Erasmus, într-un mic orășel pe nume Homburg, trăind visul de-a studia Medicina într-o țară unde performanțele sunt altele. Tocmai îmi terminasem a doua practică de vară unde fusesem foarte apreciat, atât de apreciat încât m-au rugat să consider să vin la ei ca rezident pe anestezie după ce-mi voi termina studiile și eram pregătit să aprofundez experiența unei universități mici pentru că eram sigur că voi avea să învăț multe lucruri noi, în special vizavi de învățământ, oricum ar fi urmat el să fie. Aveam în minte totuși, până la acea oră, alte așteptări, mai ales după experiența de la Universitatea din München așa că evident că abia am așteptat să mă duc la primul curs. M-am dus. Nu s-a făcut. Șoc. Bine, eram singurii prost informați care merseseră la cursul respectiv, că de fapt începea în săptămâna ce urma. Săptămâna viitoare ne-am dus. Era deja lume dar nu venise proful. Aparent asta era o ușoară normalitate. O ușoară normalitate care deși s-

Posted in Blog, Bucuresti, Cluj, Craiova, General, Iasi, MD, MG, Oradea, Timisoara by Codrin Tocut