Category: MG

06/11/2017

,,Îmi permiţi să îţi pun o întrebare?”

 ,,Sigur că da.”

 ,,De ce ai ales medicina?”

,,Pur şi simplu nu mă văd făcând altceva peste 5 ani, peste 10 ani şi pentru tot restul vieţii.”

Dialogul pe care tocmai l-ai citit reprezintă o frântură dintr-o discuţie pe care am purtat-o cu un pacient, vara aceasta, în zilele mele de practică în spital şi pun pariu că şi tu ai răspuns la fel cel puţin o dată când ai fost întrebat acelşi lucru. Răspunsul meu la respectiva întrebare reprezintă totodată şi crezul pe care îl am în gând ori de câte ori materia şi amplitudinea sa îşi arată colţii şi încearcă să mă sperie. Este ceea ce ne caracterizează pe cei mai mulţi dintre noi, pentru că ştim foarte bine că atâta timp cât eşti pasionat de ceea ce faci, sau mai bine zis, de ceea ce urmează să faci, tot efortul depus pentru a ajunge îmbrăcat în halatul alb devine floare la ureche, sau măcar pe aproape.

Am trecut la fel ca toţi mediciniştii prin admitere, prin perioada anterioară ei, iar lupta a fost mai mult de natură psihologică în cazul meu, cu atât mai mult cu cât prima mea opţiune a fost medicina militară la Institutul Medico-Militar din Bucureşti. Ceea ce înseamnă că tot ce a reprezentat

Posted in Blog, Brasov, General, MG by Madalina Iacob
17/10/2017

“Medicine is a science of uncertainty and an art of probability. “

William Osler

Acesta este unul dintre citatele mele preferate; acest citat motivațional mă face să zâmbesc și să iubesc ceea ce fac în fiecare zi.

Mă numesc Iulia Andreea Ciobanu și sunt studentă în primul an la Facultatea de Medicină și Farmacie din Târgu-Mureș la secția de medicină militară. Nu îmi vine să cred că am reușit să trec de primele provocări pentru a-mi atinge visul de a deveni medic militar. Perioada de pregătire a fost lungă și plină de încercări, dar efortul depus pentru a ajunge astăzi aici a meritat din plin, aici fiind locul unde ma simt ca acasă și unde știu ce trebuie să fac ca să devin ceea ce vreau să fiu.

Probabil mulți vă întrebați de ce am ales cariera de medic militar, răspunsul îl veți afla în următoarele câteva rânduri .

De mică știam că vreau să devin medic pentru a salva vieți și pentru a ajuta oameni, iar acest vis l-am simțit realizabil după ce am participat la UVE (universitatea de vara pentru elevi) unde m-am convins total că voi deveni un adevărat doctor, după ce voi parcurge anii de studenție la facultatea din Targu Mureș.

Posted in Blog, General, MG, Militara, Targu Mures by Iulia Ciobanu
13/10/2017

“Nu! Sunt mare, pot și țingulă*!” (*țingulă = pronunția copilărească a cuvântului singură). Așa îi spuneam mamei mele când eram mică că sunt “independentă” și mă descurc fără ajutorul ei sau al altcuiva. Când credeam că singură este felul în care trebuie să mă descurc. În orice situație. 

Viața, cu mersul său firesc, m-a purtat prin nenumărate experiențe, în felul acesta am învățat câte puțin din fiecare, până și din singurătate am gustat, dar doar de pe vârful linguriței căci, în ciuda faptului că o râvneam cu atâta ardoare când eram mică, am descoperit că nu sunt mai deloc adepta acestei stări. Vârful linguriței se referă la primele 3 sesiuni, în acest context poate deveni chiar o ironie, căci totuși nu e chiar așa puțin 3 luni (probabil și mai mult) adunate de învățat “țingulă”. Cum a fost experiența de a învăța singură? Cred că mulți ați trecut sau treceți prin asta, deci nu consider că trebuie să descriu foarte a

Posted in Blog, Cluj, MG by Amy Cristescu | Tags: , , , , ,
21/09/2017

Închide ochii. Respiră pe nas, expiră pe gură. Deschide-i din nou şi uită-te în oglindă. Cearcănele sunt tot acolo, pe aragaz ibricul de cafea ţi se pare ciudat că stă gol, în aşteptare. Oftezi, îţi iei din nou costumul şi halatul şi te îndrepţi spre spital. Primul an e frumos şi de coşmar în acelaşi timp, din toate punctele de vedere. Prima sesiune mai e cum mai e, dar ai grijă că timpul e o capcană. După acea primă sesiune totul se scurge mult prea repede, informaţia tot vine, dar nervii tăi, somnul tău şi, în mare parte sănătatea ta fizică şi psihică se cam duc. Ajungi în a doua sesiune, iar apoi, după o săptămână de vacanţă (aşa, cel puţin, se întâmplă la Iaşi) o iei de la capăt cu sesiunile de restanţe şi măriri. După aceea, nici nu apuci să-ţi tragi bine sufletul, că trebuie să te apuci de practica de vară. O să încep prin a spune NU o neglijaţi. Nu vă luaţi parafele fără să mergeţi măcar o săptămână prin spitale, căci merită. Da, ştiu, vrei să dormi, să pleci la mare în iulie, ca un om normal, apoi vin toate festivalele alea faine de muzică, ba la mare, ba la Cluj, ba la Bucureşti şi vrei şi tu, dar tu nu poţi, căci eşti student la Medicină. Poţi, dar doar combinând utilul cu plăcutul. E mişto în spital. Pe lângă toată durerea, suferinţa, mirosurile neplăcute sau varietatea de pacienţi mai mult sau mai puţin prieteni cu apa, e mişto. Eşti în sfârşit în

Posted in Blog, General, Iasi, MG, Uncategorized by Denisa Grigoras
16/09/2017

A trecut un an de când am publicat primul meu articol pe Blog de Mediciniști. A trecut un an, iar experiențele pe care le-am acumulat au clădit, încet dar sigur, cu sudoare pe de-a locuri, o bază solidă în ceea ce privește viziunea despre viață prin ochii unui student la medicină. Poate că din când în când tindem să devenim mai filozofi decât Nietzsche sau poate că suntem prea entuziasmați din fire, însă ne scuzăm și ne înclinăm scoțându-ne pălăria în fața celor ce evidențiază ceea ce nu e bine în ceea ce facem, mulțumindu-vă tuturor. Din fire sunt o persoană mai melancolică, identificându-mă cu curente care tind spre gândire, îndreptându-mă nu de puține ori spre a-mi pune întrebări. Trebuie să mărturisesc că în anul I petrecut la medicină în Timișoara mi-am pus mai multe întrebări decât rânduri citite la anatomie și așa mai departe. Poate ca medicina în esență îți deschide orizontul. Poate că medicina, pentru unii, este filozofia de viață. Sau poate că studiind omul, te regăsești pe tine, te înțelegi, te deschizi față de necunoscut. Nosce te ipsum

Așa că nu ezita să-ți pui întrebări, căci în fond, nu există întrebări greșite. Nu mă număr printre cei străluciți și nu pot decât să-mi exprim totala admirație pentru colegii mei care dovedesc faptul că a studia nu este decât o formă de

Posted in Blog, General, MG, Timisoara by Alexandru Sturm
06/09/2017

Astăzi este despre alegeri. Alegeri făcute cu o trainică motivație în spate, cu o bază solidă de încurajări, cu mulțimi de oameni veseli foc pentru că acel copil deștept din familie s-a hotărât să dea la Medicină, cu susținere morală (și financiară) pe măsura tuturor așteptărilor, cu felicitări, flori și ciocolată atunci când radiezi de fericire, proaspăt admis fiind la facultatea pentru care ai muncit atât de mult. Ei bine, dragi cititori, dacă ar fi așa perfect, ceea ce trăim nu s-ar mai fi numit viață, ci Rai. Nu bag mâna-n foc susținând răspicat și tare că viața tuturor mediciniștilor are aceeași culoare, însă vă pot povesti câte ceva din nuanța mea. În vizită la bunica mea fiind, petrec câteva minute stând la discuții cu fiul ei, unchiul meu muncind în cu totul alt domeniu care nu are legătură cu medicina. De departe cel mai slab susținător al meu, îi ascult a nu știu câta oară, pledoaria despre cât de rău am putut alege să mă înham la o astfel de viață dificilă. Își exprimă ferm, ca întotdeauna, opinia cum că nu știu în ce mă bag, mă arunc singură cu capul în problme, că îmi pun sănătatea, familia și liniștea interioară la bătaie pentru ”niște nerecunoscători cu gura mare” pe care oricât m-aș strădui să-i tratez, nu o să-i mulțumesc vreodată. De asemenea, ”sunt mulți alți isteți care învârtesc 2-3 afaceri și câștigă mult mai mulți bani” decât mine, fără să fie nevoiți să

Posted in Blog, Cluj, MG by Diana Santionean | Tags: , , , , , , , ,
07/08/2017

Precum orice student proaspăt admis la Universitatea de Medicină și Farmacie te aștepți la o lume unde Papilianul, Netterul și Sinelnikovul îți vor deveni frați pe drumul ce tocmai ai pășit. E adevărat… parțial. Cum stă treaba în anul 1 ? Ei bine, nu ești mai mult decât ți-ai îngădui tu să fii. Tu ești propriul adversar, propriul mentor, propriul bucătar, studentul plin de idei ce tocmai a terminat liceul și va sta pe băncile unde cu ani în urma studiau medicii ce probabil au schimbat lumea din jurul lor. Ești deținătorul unei minți sclipitoare și a unei judecăți proaspete, tinere, cu viziune. Vei tinde să înclini fie în partea dreaptă, fie în partea stângă sau poate îți vei găsi singur calea. Te vei alătura asociațiilor studențești sau nu ? Cu ce scop și de ce ? Vei tinde să faci ce au făcut și cei dinaintea ta ? Probabil că ai auzit deja de materialele necesare, știi deja ce halat ai nevoie, ce lungime. Probabil că-ți știi deja profesorii, din spusele colegilor mai mari, știi deja cum se vor axa pe examene, ce întrebări etc. Într-o lume a vitezei, tu când te mai bucuri de facultate ? Deși enumerația poate continua pentru încă câteva pagini, e irelevant de subliniat faptul că aceste lucruri diferă de la o persoană la cealaltă și evident că fiecare va vedea lucrurile diferit. Tu trebuie să-ți găsești calea într-o lume plină de tipare și să stră

Posted in Blog, General, MG, Timisoara by Alexandru Sturm | Tags: , , , ,
15/07/2017

Entuziasmul îţi creşte când îţi ţii în mână diploma de bacalaureat. Strâmbi din nas căci nu ai ieşit excelent în poză, dar te gândeşti că poate (de fapt, sigur) în 10 ani de zile nu o să se mai uite nimeni la diploma ta de bac. Acum poţi să finalizezi toate procedurile şi să îţi urmezi visul. După ce te-ai pregătit în anii de liceu, ajungi, în sfârşit, pe scările Universităţii de Medicină şi Farmacie. Spun scările, căci am observat că fiecare medicină are nişte scări, care ulterior vor deveni sprijinul studentului (acolo se vor răsfoi cărţi cu sute de pagini înainte cu câteva minute de examen, acolo se va sta când n-ai chef de cursuri, pe ele îţi vei bea cafeaua în grabă) şi pe care, eu cel puţin am stat la rând ca să-mi las dosarul plic, cam pe vremea asta, anul trecut. Ai în minte doar gândul că în curând o să te rătăceşti în clădirea asta impunătoare, dar până la urmă, acesta a fost visul tău de atâta timp! Dacă am cunoaşte la început anumite “secrete” care circulă doar printre studenţi, cred că mulţi care aleg astăzi medicina şi-ar călca pe vis şi ar începe să creeze altul. La început eşti entuziasmat, aşezi dosarele pentru admitere cu grijă, îţi scrii cu cea mai mare caligrafie numele pe dosar, dar stai liniştit, nimănui nu-i pasă dacă literele tale încap perfect într-un caiet Tip I sau II. La început nimeni nu vrea să-ţi taie aripile, ori, poate, nu au c

Posted in Blog, Iasi, MG by Denisa Grigoras
13/07/2017

Admiterea stă să bată la ușă iar timpul a sosit. Din cele câteva luni rămase mai sunt doar un mănunchi de zile care, adunate, îți oferă posibilitatea să fixezi informațiile de care nu ești sigur. Da, încă ai timp, și cu o zi înainte, încă ai timp. Timpul se termină atunci când ai pășit în sala de examen, moment în care nu vei avea scuză, va trebui să dai tot în acel moment. Ai avut zile nenumărate de biologie, sute de probleme la chimie, ești obosit, și totuși, nu te lăsa ! Poate că acele exerciții făcute în momentele în care simți că nu mai poți te vor arunca în fruntea listei sau îți vor da sutimile necesare ca în dreptul numelui tău să fie scris ADMIS. Am mizat mereu pe dezvoltarea personal mai mult decât să-mi fac statistici legate de pregătirea viitorilor concurenți pe locurile de la medicină, și-ți recomand să faci și tu la fel. Ai grijă în ce-ți investești energia și nu lăsa lucrurile mai puțin importante să te distragă : ce medie a fost anul trecut, daca alții stau mai bine decât tine cu materia etc. Întrece-te pe tine însuți și vei izbuti mai mult decât îți imaginezi.

Dacă dai admiterea anul acesta și citești articolul, fie ai ajuns în punctul în care te hotărăști că meriți o pauză, fie pierzi vremea obosindu-ți ochii în fața unui ecran. Voi lăsa mai jos câteva sfaturi pe care cred că ar fi bine să le urmezi pe cât se poate, acum, cu

Posted in Blog, General, MG, Timisoara by Alexandru Sturm | Tags: , , ,
11/07/2017

    Vacanță! Sună prea frumos ca să fie adevărat, nu? Dar după atât de mult timp, a venit. Privind în urmă, acum dintr-o postură foarte confortabilă, mă gândesc ”Ce an!” . Parcă alaltăieri am ieșit cu viitorii colegi în oraș înainte de festivitatea de început de an, ieri eram în stresul sesiunii și azi a și venit vara. Când îmi spuneau studenții din ani mai mari că facultatea va trece mai repede decât aș putea crede, zâmbeam politicos și eram sigură că vor doar să mă încurajeze, dar aparent au avut dreptate. Am avut parte de experiențe minunate, m-am dezvoltat enorm psihic și academic, am cunoscut oameni extraordinari, dar am făcut și greșeli cât să mai pot da la 10 oameni. Până la urmă, cu ce am rămas din anul acesta? Hm, care e lucrul cel mai important pe care l-am învățat în acest timp? Există în engleză un cuvânt foarte drăguț, care nu cred că are un echivalent complet în română. Este vorba de grit . Definiția lui ar fi ”trăsătură psihologică caracterizată de o puternică pasiune pentru un vis, un plan din viitorul îndepărtat, alimentată de perseverență, motivație puternică și entuziasm” . Și este exact trăsătura pe care am văzut-o la stundeții cei mai buni și la mentorii din jur. O dorință soră cu încăpățânarea de a reuși, fie ce piedici ți se pun în cale. Realitatea e departe de a fi așa frumoasă pe cât ne-o închipuim. UMF-ul nu e Paradisul pe Pământ și

Posted in Blog, Cluj, MG by Andreea Carlogea