Jurnalul unei viitoare mediciniste: Primii pași în pregătirea pentru Olimpiada de Biologie

05/11/2017

De mică am fost învățată că totul se obține prin multă muncă, determinare și ambiție. Am grijă ca orice angajament îmi iau să ajungă la finalitatea pe care mi-o doresc. Dau tot ce e mai bun din mine pentru a atinge idealul. Chiar dacă întâmpin greutăți, fac în așa fel încât să trec peste ele și să merg mai departe.

Dacă primul meu angajament serios, din punctul de vedere al vieții profesionale, a fost hotărârea de a merge le Medicină, următorul a fost alegerea de a participa la Olimpiada de Biologie. Ca să fiu sinceră, chiar aveam impresia că totul va fi roz, că voi avea timp de toate, că nimic nu îmi va sta în cale. Parțial, m-am cam înșelat.

Prima dată când mi-am dat efectiv cu capul de realitatea a fost când am văzut toate cele opt manuale din care trebuie să învăț așesate unele peste altele pe biroul meu. Atunci m-am cam panicat și credeam că e imposibil să învăț sute de pagini într-un timp relativ scurt, dar m-am gândit că acesta poate fi un exercițiu pentru facultate – până la urmă, cât am eu acum pentru olimpiadă, atât voi avea în viitor pentru o singură materie. După vreo oră în care m-am holbat la manuale, mi-am dat seama de fapt de ce m-am înscris de la bun început și mi-am mai revenit – doar nu mă fac pe mine câteva manuale. Ziua următoare, am adunat toată încrederea pe care o am în mine și m-am pus pe treabă.

A două coicnire cu realitatea a fost chiar zilele trecute când chimia mi-a invadat tot timpul liber. De la începutul anului, m-am concentrat foarte mult pe biologie, neglijând cea de a doua materie din care voi da admitere, dar nu vreau să repet încă o dată această greșeală. Acum trec printr-o perioadă în care mă simt presată de timp, dar sunt sigură că o dată ce îmi stabilesc o rutină zilnică de învățat toate vor merge la fel de bine pe cât credeam la început.

Singurul lucru la care am avut dreptate a fost că… nimic nu îmi stă în cale. Mi-am ales obiectivul și voi călca peste cadavre (sau le voi tăia cu bisturiul) pentru a-l duce la bun sfârșit: câștigarea fazei naționale.

Posted in Uncategorized by Amalia Danciu