Tag: medicina

11/06/2017

Dragă cititorule, Îți scriu azi cu caldă inimă și gânduri bune. Îți scriu dintr-un suflet trecut prin multe, pentru un suflet dornic de a gusta viața, linguriță cu linguriță. Gânduri cu liniște, gânduri cu bucurie, gânduri deschise către frumos, gânduri de la și despre UMF. Am îndrăznit a face primii pași înspre facultate la începutul lui octombrie, cu destul de multă nesiguranță, neștiind ce va urma în viitorul apropiat, cu simțul orientării ce lasă mult de dorit în cazul meu, cu o mână de oameni dragi care mă așteptau deja să mă întorc acasă, cu nerăbdare, curiozitate și satisfacția că urma să mai calc o treaptă înspre îndeplinirea visului meu dintotdeauna, să devin super-eroină (cum Spioană, Pisica Neagră sau Super Woman nu prea se găsesc pe la noi, am zis că măcar salvatoare de vieți să încerc). Teama de necunoscut acompaniată de fluctuații ale încrederii de sine mi-au adus cantități mari de stres, în condițiile în care, încă din prima zi, sarcinile studentului la Medicină se transformă în interminabile treburi de îndeplinit până la ”n” deadline-uri, sute de pagini de învățat pe lună, examinări peste examinări, grija găsirii la timp a amfiteatrelor împrăștiate pe 3 străzi, în diverse clădiri, procesul anevoios de cunoaștere a cadrelor didactice și a colegilor, problemele casnice care trebuiau rezolvate cât mai curând, adaptarea la absolut tot ceea ce însemna element nou în

Posted in Blog, Cluj, MG by Diana Santionean | Tags: , , , , , , , , , , ,
28/05/2017

Asta-i pentru voi, viitorul. Printre examene, stresul admiterii dar nu numai, mai răsărim din când în când și prin câteva publicații, ce-i drept, mai des în online, dar nu-i regulă. Vă las mai jos articolul meu publicat în almanahul Colegiului Național Traian Doda din Caransebeș. Fiind o publicație anuală cu diverse note având caracter enciclopedic, am încercat să definesc pe scurt medicina pentru cititori, pentru mine fiind o mare onoare și în același timp o primă apariție pe hârtie, ce-i drept, timidă, dar la locului ei. Enjoy !

 

“Fie ca viitor aspirant la viața de student medicinist, fie ca simplu om, la un moment dat ai spus cuiva ori ai auzit câteva lozinci mediciniste faimoase precum : „la medicină e foarte greu” , „vai cât trebuie să înveți” ba mai mult „ajungi să lucrezi abia când ești bătrân”. Și într-adevăr, la medicină este foarte greu. Este probabil cea mai înaltă treaptă pe care o poți atinge dintre carierele pe care societatea ți le oferă și credeți-mă, momentul în care ați salvat viața cuiva este de mii de ori mai de preț decât orice salariu pe care îl puteți lua în diferite domenii. Medicina nu este o meserie. Medicina se face cu mintea și cu sufletul, medicina este arta de a înfăptui vocația ce ți-a fost dată. Vedem astfel că adevărații medici se nasc doar și numai din dorința profunda de

Posted in Blog, Timisoara by Alexandru Sturm | Tags: , , , , ,
23/05/2017

Se știe că la facultatea de medicină se învață foarte mult și că nu oricine face față. Dar, oare, chiar așa este? Chiar e atât de greu pe cât se spune? Nu pot să îmi conturez opinia referindu-mă la toți cei șase ani, dar pot să vorbesc despre primul impact, care se știe că este cel mai dificil, și care te poate face să continui cu optimism sau, dimpotrivă, să te facă să renunți definiv la această facultate. Când eram încă la liceu mi se întâmpla foarte des ca persoana căreia îi spuneam ce facultate vreau să urmez, să sublinieze faptul că la medicină e foarte mult de învățat. Ba chiar mai mult, unii imi recomandau să mă reorientez tocmai din acest motiv. Nu i-am luat în serios, aveam impresia că știu în ce mă bag și că voi reuși să mă descurc fără prea multe probleme. Și tot așa am ținut-o…până când a început anul universitar. Înainte de a începe facultatea mi-am propus să citesc fiecare curs la timpul lui. Mă gândeam că ar fi chiar aiurea să pretind că nu voi găsi timp câteva minute pentru a citi fiecare curs din timpul semestrului. Și chiar am reușit să procedez așa, și nu numai citeam, ci chiar învățam: la anatomie,biologie celulară și…. cam atât. Acestea erau singurele materii la care ne erau verificate cunoștințele săptămânal, deci au devenit prioritățile mele. Problema era că doar pregătirea pentru aceste două materii îmi ocupa tot timpul. Pentru restul patru nu îmi ma

Posted in Blog, Cluj, MG by Deni Han | Tags: , , , , , , , ,
20/05/2017

Toată lumea știe un mare adevăr despre studenții la medicină – stăm toată ziua cu nasul în cărți. Un alt adevăr, poate mai puțin cunoscut, dar la fel de important, este motivul pentru care facem acest lucru. Ca să ne ajutăm semenii la nevoie, ca să știm ce antibiotice să cerem la farmacie fără rețetă, ca să evităm consultații stânjenitoare pentru că avem (în mod cert) un coleg de grupă care este greu scârbit de orice ar putea să iasă din orice orificiu al corpului uman, ba chiar mai mult, știe și să ne spună de ce s-a întâmplat asta – da, sunt de acord, și acestea sunt motive, dar marele secret este că suntem, cu toții, speriați ca de bombe de toate bolile despre care învățăm. Am plâns odată vreo câteva ore la rând pentru că citeam despre cancere că ar fi complet lipsite de simptome în primele stadii (când sunt cel mai tratabile!), iar eu eram perfect sănătoasă. M-aș fi dus să mă investighez, dar ce medic mă scana din cap până în picioare dacă nu aveam nimic? Așa că am continuat să plâng, blestemându-mi starea de perfectă sănătate, și am scuipat în sân sperând ca măcar să trăiesc, împreună cu cancerul meu nedetectabil, o viață lungă și la fel de asimptomatică ca și până acum. Bineînțeles, nu sunt nici prima, nici ultima persoană care suferă de non-cancere imaginare. Adevărata noastră boală, a studenților la medicină, este ipohondria, și ne-o alimentăm furibund, cu foame și cu p

Posted in Blog, Iasi, MG by Viviana Popa | Tags: , , , , ,